Author: Iulia

Azi si momente din zilele trecute am fost “la fund” iar… mind fucking around…

Iar apoi am primit mesajul asta, pe messenger, de la o “necunoscuta”, G. N.:

Buna ziua Sara,

Iti scriu doar sa iti multumesc! Nu ne cunostem insa, acum multi ani, am gasit blogul vostru: “bhudeva”. Nu mai gasesc exact articolul respectiv dar stiu ca o fraza scrisa acolo despre mutarea la tara a fost exact, dar exact ceea ce a trebuit sa aud in momentul acela pentru a lua in sfarsit dezicia de a ma muta. Era o fraza foarte inspiranta, realista, clara si extrem de profunda. Din pacate tot caut articolul insa nu il mai gasesc. Mi-ar fi placut sa salvez undeva propozitia care a fost ultima piesa din puzzle ca pe o amintire draga sufletului meu insa, probabil ca si-a facut menierea de transformare si a fost suficienta si potrivita doar acelui moment.

Iti multumesc pentru inspiratie si pentru ca, fara sa sti poate, ai contribuit si tu la luarea unei decizii care a schimbat o viata in bine! Nu a fost usor si am avut parte de multe provocari dar, acum, cand ma uit inapoi mi se pare de departe cea mai buna decizie pe care puteam sa o iau.

Am vrut de mult timp sa iti multumesc insa nu am stiut cum o sa para gestul meu. Acum am gasit iar o fraza de-a ta care suna fix ca una dintre ultimele realizari profunde pe care le-am avut si am zis ca poate ar trebui totusi sa imi fac curaj si sa iti multumesc pentru ca, sunt totusi prea multe semne 🙂

Multumesc om frumos si inspirational!

I-am spus ca ce a vazut pe budheva probabil nu am scrie eu, ci R sau A …si ca sunt recunoscatoare pentru felul in care vietile noastre se ating… in cel mai nevazut mod si totusi asa de… intim si profund  <3 si am intrebat-o care e fraza de acum care a rezonat cu ce e in ea. Mi-a raspuns:

Noi, oamenii, suntem muuuuult mai mult decat cele mai grele diagnostice si decat toate partile noastre splitate traumatizate.

Am ezitat daca sa iti trimit sau nu gandurile mele, pe care le scrisesem si eu de ceva vreme pana sa vad si mesajul tau. Initial am zis ca nu e cazul sa iti trimit ceva ce poate nu te intereseaza dar avand in vedere “coincidentele” eu iti trimit un pasaj din ce scrisesem eu 🙂 si care e exact in asentimentul celor spuse de tine.

Si mi-a trimis si textul ala.

Eu:

Doamne, ce bine ca ai facut-o! A venit in momentul perfect pentru mine! 

nu te mai abtine. si nu il tine numai pntru tine. Pune-l pe wall.

Pune-l sa vada lumea si asa cum te-a atins atunci pe tine acea “fraza”, asa atinge si pe altii, nu stii cand, nu stii pe cine, nu stii unde.

Renunta sa iti mai ceri scuze petnru asa ceva <3.

Ea:

Acum sunt eu curioasa de ce e acum un moment perfect pentru tine? Nu de alta, doar sunt curioasa cum functioneaza sincronicitatile si daca tot avem sansa sa discutam poate intelegem impreuna mai mult. De ce mie mi-a venit tocmai astazi sa iti zic si de ce tu zici ca azi e un moment bun pentru tine sa primesti asta?

Eu:

simt ca e despre acest “TOT” care suntem, impreuna, si sunt recunoscatore cum curge energia: dai si vine inapoi… nu stim cand, unde, de la cine.

—

Azi dimineata m-am trezit cu mesajul “Esti Divina <3 ” de la surioara mea…

—

Azi m-am revazut si cu C care cu blandete mi-a tinut spatiul si oglinda si…

—

Acum cateva saptamani mama a facut cel mai mic si miraculos AVC… un dar, si pentru ea, dar si pentru mine <3 sa pot sa fiu aici, si langa ea si cu acest Sine, si sa imi primesc asa bland lectiile pline de iubire <3.

—

C a dat azi like la un post din 2018 al S, in care S ma taguia spunand ca sunt unul dintre oamenii din Romania pe care ii apreciaza. Si uite, asa, azi mi-a aparut in Feed si asta.

—

DA! Toti sunteti niste ingeri! Toti, la fiecare pas, oricat de “familie” sau “straini” ati fi! Toti, pana la ultimul… imi sunteti necesari TOTI! 😀

Va iubesc! 🙂

—

Uite asa primesc eu tone de iubire de la Univers, mai ales atunci cand incep sa cred, in micimea mintiucii asteia mici, ca sunt pierduta :)).

Acum privesc apusul…  si sunt plina de #recunostinta lui #impreuna.

Sunt impacata…

Fie ca eu si tu, oricare ai fi, sa ne reamintim de pacea si armonia interioara…

Fie ca eu si tu sa reCunoastem ceea ce suntem…

Continuam… <3

Continui… 🙂 cu fermitate si blandete…

A spus… se lasa seara… vine noaptea, in ritmul propriu, fara graba, ritm potrivit noua tuturor :)…