despre… cum?

am primit textul de mai jos de la zana noastra Nora. l-am cautat pe net, nu am gasit, sursa, autorul, dar vreau sa il postez aici… sa ramana…

 “Daca un tren nu s-a oprit in statia ta, inseamna ca acel tren nu este pentru tine. Un alt tren incearca sa ajunga la tine, dar nu poate face acest lucru, atata timp cat un tren nepotrivit este inca retinut de intensitatea dorintei tale.”

Marianne Williamson

Cat de usoara si frumoasa ar deveni viata noastra, daca am invata sa lasam sa plece ceea ce este de plecat si sa lasam sa vina ceea ce este de venit, fara a ramane atasati de ceea ce pleaca sau de ceea ce vine.
Exista o usurinta a trarii si o bucurie a inimii cand acceptam cursul vietii exact asa cum este. Invatam, in acest cadru, recunostinta profunda pentru tot si toate si descoperim in fiecare moment si in fiecare experienta, indiferent de natura sa, o ocazie sacra de a privi in interiorul nostru si de a ramane senini si linistiti, privind dincolo de aparentele lumii exterioare.

Libertatea pe care o regasim atunci in interior si seninatatea care se aseaza in inimile noastre, sunt dovezi ale unei maturitati spirituale si a unui intelegeri mai profunde a vietii.

Cand acceptam ceea ce este:
1. ne pastram* capacitatea* de a ne bucura de fiecare moment al vietii, fara a ramane* atasati* de credinta despre cum ar trebui un lucru sa fie. Atasamentul fata de proiectiile pe care le avem in legatura cu o anumita experienta ne fura bucuria de a trai si ne inchide inima, fiind tot timpul dezamagiti si niciodata multumiti. Adevarata bucurie se naste spontan atunci cand ramanem deschisi si flexibili in fata vietii.
2. ramanem* linistiti* si calmi*, chiar si atunci cand traversam momente dificile*, stiind* ca fiecare lucru are rostul lui si ca linistea din inima noastra va fi singura care va reaseza linistea si in afara noastra. Ingrijorarea creaza si mai multa ingrijorare. Agitatia produce si mai multa agitatie. Nemultumitului i se ia darul. Judecatii i se va raspunde cu aceeasi moneda. Pacea, in schimb, va produce pace. Rabdarea va fi rasplatita. Iubirea va vindeca inimi si va intoarce la ea si mai multa iubire.

Iti propun ca moment de reflectie pentru astazi, sa privesti* la viata ta si sa vezi care sunt lucrurile, experientele, oamenii in legatura cu care inca ai atasamente care nu fac decat sa te raneasca. Priveste* cu sinceritate la aceste atasamente si propune-ti sa renunti* la ele. Sa fii recunoscator/oare pentru ceea ce a fost, este si va fi, dar fara a te angrena* in imagini sau dezamagiri cu privire la cum ar fi trebuit sa fie sau la cum consideri ca trebuie sa fie pe mai departe.
Bucura-te* de ceea ce a fost si pastreaza-ti* inima deschisa pentru ceea ce urmeaza sa vina. Nu pune* insa vietii conditii, ci permite-i* sa te surprinda. Ai incredere* ca atunci cand inima iti este usoara, tot ceea ce vine catre tine, vine sa-ti serveasca unui bine mai mare.
Elibereaza-ti* sufletul de dependente si atasamente.
Ia-ti libertatea inapoi si ofera-le tuturor libertatea inapoi.
Elibereaza* prezentul si viitorul, eliberand trecutul.
Recunostinta pentru ce a fost. Recunostinta pentru ce este.
Recunostinta pentru ce va fi.
Nu lasa mesajul de astazi sa fie doar un mesaj in plus, ci ofera-ti* un
pic de timp de reflectie si eliberare.
Inchide ochii. Respira* profund. Fa liniste* si ramai* acolo.
Impaca-te* cu toate si cu toti.
Trimite* iubirea ta tuturor.
Elibereaza-te* de tot ceea ce nu te mai serveste.

Pentru pacea si bucuria inimii tale, e momentul sa faci asta acum.

am multe sa scriu si si mai multe de facut 😀 despre subiectele de mai sus… mai ales despre cum abordez eu acele lucruri. a fi recunoscator e simplu, imediat si la indemana oricum. despre restul, poate vine si acel moment cand voi scrie…

in esenta, vipassana si yoga asta fac… ma invata “cum sa…” cele de mai sus, la modul practic si aplicabil in viata de zi cu zi. am pus cate un asterisc (*) mai sus in text la cele pasaje despre care vorbesc. la ele ma refer cand spun… cum sa fac astea… in acest moment si in acelasi timp sa aiba efect in viata mea.

 

acum scriu despre cum ca as scrie… cam la faza asta sunt :)… adica sunt mai mult in interior, iar cuvintele le nasc… greu :).

feel free to share your thoughts on this

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.